Hoinar-hoinărel

Douăzeci de file de jurnal

Pentru că la un moment dat îmi ieșisem din ritm și nu postasem o lună de jurnal londonez, luna trecută s-au împlinit douăzeci de luni londoneze, dar abia luna aceasta o lipesc în jurnal pe cea de-a douăzecea scrisă. Pornit dintr-o joacă, dintr-un prea plin al unei lumi noi și a multor întrebările despre cum…… Citește în continuare Douăzeci de file de jurnal

Stări

Hău

La început ne-am înfuriat am sperat, ne-am rugat apoi ne-am resemnat. Viața e un hău, ne spunea printre gemete din ultimile puteri abia suflând din resturile de plămâni. Încercam să nu îi zdruncin tuburile tot mai multe izvorâte din abdomen labirint multicolor de seve umane atunci când mă lipeam cu fruntea de fața lui schimbată…… Citește în continuare Hău

Travaliu creativ

Zbor frânt

”Zbor frânt” a lui Vladimir Beșleagă m-a cucerit cu povestea unui destin, la prima vedere, a lui Isai, care, în urma experienței războiului, trăite și simțite pe pielea lui de copil, rămâne cu multe sechele, fiind considerat adesea un om ciudat. Chiar și fratele său Ile, cu care se află într-o continua tensiune, nu îl înțelege de cele mai multe ori.…… Citește în continuare Zbor frânt

Pastile fără zahăr

Instinctul matern

Și a alergat mama cu pruncul de nici doi ani în brațe la spitalul din Căușeni: „I-a crescut febra brusc! Are probleme mari cu ficatul! Nu are voie antiinflamatoare! Dați-i antibiotic, vă rog!”. Disperarea mamei, venită în vacanță în Moldova din străinătatea în care a dus-o viața, era cu atât mai mare cu cât știa…… Citește în continuare Instinctul matern

Stări

Tata nu a avut facebook

Tata n-a avut facebook i-am făcut o pagină dedicată creației lui pentru a-i ține vie amintirea facebok-ul a devenit, totuși, și casa celor morți un recensământ al vieților virtuale ”în memoriam” apare la chipurile trecute pe alte liste scrise cu pene albe, căzute din aripi de îngeri. Exista și Skype-ul și Messinger-ul atunci când se…… Citește în continuare Tata nu a avut facebook

Hoinar-hoinărel

Douăzeci de luni londoneze sau cum e să ajungi la urgență

De scrii sau nu ai timp pentru scris – luna trece. Am dat să număr timpul de când suntem în Londra și am înțeles că sunt tocmai douăzeci – luni de altă viață și de nou. Altfel este acum față de aceeași perioadă a anului trecut, când încă nu prea cunoșteam nici fețe și nici…… Citește în continuare Douăzeci de luni londoneze sau cum e să ajungi la urgență