Stări

La umbra nucului

s-au iubit cu inima dezlănțuită s-au căsătorit așa cum le-a fost aranjat el – cu fata cu pământuri multe urâta ea – cu cel care avea casa și tractor. li se mai atingeau doar marginile holdelor tot pe la gardul de acolo își căuta el mereu de treabă să o vadă măcar. a îmbătrânit și…… Citește în continuare La umbra nucului

Stări

Acea toamnă

îmi stătea nespus de bine acea toamna o pictasem eu însămi în culorile resemnării îți mulțumesc abia acum că nu ai transformat cuvintele de adio în poduri travaliul virgulelor e cel mi dureros și nedrept amintirile răscolite provoacă anemie receptorul căzut ultima dată cu zgomot a tăiat o dată cicatricea, însă, e mai perfectă mi-a…… Citește în continuare Acea toamnă

Stări

Lațul

Lanțul ni-l alegem singuri Lațu-l tragem tot mai tare Pân-înăbușim voința Și nu mai avem scăpare. Nu știm viață fără lanțuri De la tălpi și până-n dinți Tot mereu legați la gură Din bunici și din părinți. Pasărea-și cunoaște zborul De-i căzută-n plasa deasă Nu-ncetează să se zbată Nu renunță, vrea să iasă. Lupu-singur-și roade…… Citește în continuare Lațul

Stări

Doar să nu

ultima piesă de puzzle pusă pe invers o formă completată forțat o imagine distorsionată e tot un întreg doar că unul imperfect mai mereu e așa umplem singurătățile cu iluzii aproape potrivite dorurile  – cu poze durerile – cu pastile lipim plasturi peste răni necurățate doar să nu simțim golul doar să nu simțim doar…… Citește în continuare Doar să nu

Stări

Spectacolul străzii

Haine multicolore, sclipiciuri, paiete și mărgele cercei masivi cu pietre abia ținându-se în găurile alungite din urechile indiencelor sari-uri roșii și turcoaz pudra din vermilion scurgându-se din punctele roșii de pe frunțile transpirate turbane albe pe capete măslinii și bărbi stufoase în dungi gri draperii lungi dhotis legate maiestuos în jurul șoldurilor pierzându-se prin mulțime…… Citește în continuare Spectacolul străzii

Stări

Hău

La început ne-am înfuriat am sperat, ne-am rugat apoi ne-am resemnat. Viața e un hău, ne spunea printre gemete din ultimile puteri abia suflând din resturile de plămâni. Încercam să nu îi zdruncin tuburile tot mai multe izvorâte din abdomen labirint multicolor de seve umane atunci când mă lipeam cu fruntea de fața lui schimbată…… Citește în continuare Hău