Stări

Tata nu a avut facebook

Tata n-a avut facebook i-am făcut o pagină dedicată creației lui pentru a-i ține vie amintirea facebok-ul a devenit, totuși, și casa celor morți un recensământ al vieților virtuale ”în memoriam” apare la chipurile trecute pe alte liste scrise cu pene albe, căzute din aripi de îngeri. Exista și Skype-ul și Messinger-ul atunci când se…… Citește în continuare Tata nu a avut facebook

Stări

Cernobâl

Se plimbau prin Kiev în acea zi promisese să îi arate soției mult mai tinere Soborul Sofia și Cartierul Pechersk cu toate mănăstirile sale. Era o primăvară splendidă iar orașul neașteptat de agitat ceva plutea parcă în aer și apa Niprului părea mai tulbure. ”Spre Sobor”, zise tata taximetristului, prinzând cu ușa taxiului un colț de…… Citește în continuare Cernobâl

Stări

Fugarele

Era anul ′68 rataseră ambele admiterea la facultatea de litere. Pe atunci se promova activ plecatul în Rusia la construcția Magistralei Trans-Siberiene cu bilete oferite de Uniunea Tineretului Comunist și cu fanfara care își petrecea vitejii la gară ca pe niște adevărați eroi. Totuși, 110 ruble pe lună erau mai multe decât 70, cât oferea…… Citește în continuare Fugarele

Stări

Etichetele

Ceaiul fierbinte repornește sângele redevii cea mai buna variantă a ta second hand e la fel ca și balsamul folosit pentru hainele de la magazinele de caritate în încercarea de a le recondiționa se vor a fi noi dar etichetele spălăcite din interior le dau de gol trăirile centrifugate dintr-o altă viață le-au șters până și…… Citește în continuare Etichetele

Stări

Nu îmi pot privi mâinile

Tot mai des evit să îmi privesc mâinile zici că nu îmi aparțin că sunt ale mamei când îmi pregătea geanta de plecare în lume le văd și acum cum înveleau fiecare obiect în punguțe le mângâia cutele le aranja colțurile iar la sfârșit le mai netezea încă o dată înainte de a le pune…… Citește în continuare Nu îmi pot privi mâinile

Stări

La capăt de vise

La capăt de vise prin ploi alergate Și margini de doruri de vremuri uitate Mi-acopăr cu palmele fața ridată De-a anilor umbre ușor dezmierdată În golul neantului-n-trepte abrupte De răni ne-nchegate de sute de lupte Vreau doar să las armele jos lângă ape S-adoarmă-nverzite de-a mușchilor pleoape Cea partea a lumii, de căi resfirate Și…… Citește în continuare La capăt de vise

Stări

O moarte doar

Și într-o zi, mai bine totuși, mai spre seară Pe-un drum pe care îl parcurgi doar… singur Spre locul unde nu-i târziu, nici mare grabă Mă voi porni cu pași ușori, nesiguri. Mușca-voi ultimile, grele guri de viață Și voi reține în plămâni cât pot… apusul Îmi voi desprinde din strânsoare lunga pleata Să duc…… Citește în continuare O moarte doar