Și a alergat mama cu pruncul de nici doi ani în brațe la spitalul din Căușeni: „I-a crescut febra brusc! Are probleme mari cu ficatul! Nu are voie antiinflamatoare! Dați-i antibiotic, vă rog!”. Disperarea mamei, venită în vacanță în Moldova din străinătatea în care a dus-o viața, era cu atât mai mare cu cât știa…… Citește în continuare Instinctul matern
Pe când părea ca tocmai se încheiase săptămâna cu bine, vineri, adolescenta mea a venit de la scoală fără telefon. L-a pierdut pe drum. Telefonul scumpișor – primit cadou de la o rudă. Am sunat de câteva ori – nimic. Cu toate că nici deconectat nu era. Apoi s-a deconectat. ”O fi rămas fără baterie”,…… Citește în continuare Telefonul pierdut (sau încrederea regăsită)
Aveam cândva un vecin, un băiat tânăr, rușinos și cu foarte mult bun-simț. Liniștit, educat și manierat. Era genul acela de băiat calm și echilibrat, de care orice mamă ar fi fost mândră. Iar orice mamă de fată și l-ar fi dorit de ginere. Băiatul, evident, mai venea cu câte o domnișorică seara acasă, că…… Citește în continuare Tusea
În seara de revelion, la orele 22.00 am primit un mesaj de la vecinul Steve: ”Păi, veniți? Vă așteptăm! Sunt cu gașca!”. ”Hai să mergem, ne-am zis atunci, împreună cu soțul. Sărmanii, sunt în vârstă și ar fi frumos din partea noastră să nu îi refuzăm. E greu, totuși, la bătrânețe!” Am urcat spre etajul…… Citește în continuare Alte bătrâneți
Dacă e să vorbim despre bunătate și toleranță, că tot ne amintim să fim mai buni doar când apar în vitrinele magazinelor decorațiunile cu moși și reni, sau ouă colorate și iepuri, atunci am și eu o poveste. La shopul de caritate unde fac voluntariat de un an de zile, atunci când lipsesc unii angajați,…… Citește în continuare ”Fii mai bun” nu doar de sărbători
Noiembrie e o luna mult prea frumoasă ca să îmi permit să mă plâng de ea. Este luna nașterii mele, dar, am constatat ulterior, și a multor rude foarte dragi mie. În noiembrie e născută și mătușa Valentina Chirtoacă dar și unchiul Mihai Ghimpu, singurii rămași în viață pe linia paternă. Pe timpuri, era luna…… Citește în continuare Prețul verticalității
Nu e tocmai ușor. Să vezi în oglindă alt chip decât cel înregistrat pe propria retină a amintirilor. Nu e tocmai plăcut să îți simți încheieturile și mai ales acele fisuri ale vitejiilor din trecut, care acum își spun cuvântul. Și nu e tocmai de acceptat faptul că partea cea mai mânată de pânze a…… Citește în continuare Nu pot decât să-ne-mpăcăm
Fiecare bloc își are omul său bun la de toate. Este cel la care trebuie să apelăm, conform instructajului administratoarei, când nu merge liftul, sar siguranțele, sau nu merge apa rece (aici, în Londra, chiar des ni se întâmpla sa avem doar apă caldă), curge robinetul sau nu merge termostatul de căldură. Problema cea din…… Citește în continuare Vecinul
Era o iarnă grea și cu troiene cât gardul. Tocmai trecuse seara de Revelion, iar ziua de după ar fi trebuit să aducă multă liniște sub streșinile împovărate de gheață dură, ce se auzeau căzând zgomotos de pe la casele din mahală. Pentru ea, însă, dimineața se legase cu noaptea nedormită în care i s-a…… Citește în continuare Cordonul
Și erau doi buni prieteni încă din copilărie. Parcă încă tineri, dar copiii le crescuseră destul de mari. Și, ca să își ocupe timpul util, și mai ales, să se impună să mai facă mișcare în aer liber, au decis să își cumpere câte un patruped. Au deliberat mult, s-au sfătuit cu soțiile și cu…… Citește în continuare Prietenii
