după atâția ani mă bântuie încă

rufele înșirate pe sârmele

în fața căminelor cu cinci etaje,

stâlpi de metal,

firele contorsionate la capete,

expunere publică a dedesubturilor

rasturnate din lighene colorate

ca o marfă pe tarabele negustorilor ambulanți.

cearșafurile fluturau ca niște steaguri

pacea de după capitulare.

motive de ceartă cu copiii din curte

jucându-se de-a mijatca printre ele

ca prin livezile cu vișini înfloriți

încolonați în șiruri,

murdărindu-le.

surse de bârfe printre vecinele

curioase –

sârmele –

spânzurători ale marilor piețe

forme de judecăți publice –

executau nemilos, fără drept de apel

statutul

de curată sau nu prea.

tinereți mătăsoase zbuciumate în rafalele vântului

alături de lâna înnădită a bătrâneților

și scutecele de bumbac – perioada dintre.

sărăcii cârpite și chilipiruri scumpe –

de la cine? cu ce preț?

oh, și mai ales, sutienele dantelate –

trădătoare nemiloase ale tainelor femeiești

spasmând nervul optic al

bărbaților ieșiți să fumeze seara

la balcoane