Ce ușor este să dai sfaturi dintr-o parte, mai ales când nici măcar nu ai fost vreodată în situația celui sfătuit. Sunt cele mai ridicole sfaturi. Cele mai inutile. Cele mai din cărți și din articole gratuite de pe net. Pentru că acum le știm pe toate mai bine și decât cei care le-au scris, dară-mi-te decât cei pătimiți. Și ne pare că deținem adevăruri absolute.

”Cu copiii e nevoie de multă răbdare și nu e sănătos să strigi la ei, spunea cumnata, fratelui soțului ei. Dăunează psihicului în formare.” Sau: ”Și ce, că sunt făcuți la diferență mică de ani, dacă tot i-a făcut, știa ce își asumă. Ar trebui să citească mai mult despre educația copiilor, să meargă la un psiholog, continua ea pe o tonalitate pedagogică de om echilibrat, care o privea acuzator pe sărmana mamă nedormită și chinuită, pomenită cu cumnații în vizită. Pentru ei gătea de trei ori pe zi, strângea masa și tot ea se ocupa și de adunatul murdăriei lăsate de aceștia în urma lor. Că doar, nu i-o pune pe ei la treabă – sunt oaspeți, nu? Iar lor nici prin cap să se ofere, nici după mai mut aluzii nu chiar tocmai fine, că doar despre asta nu scrie în articolele deștepte de pe internet. Iar cartea despre bun-simț probabil încă nu apăruse în varianta on-line gratuită.

Anii au trecut, copiii primei au crescut. S-au schimbat multe în viata ambelor familii. S-au împărțit evenimente frumoase, dar și triste. S-au traversat mări și zări. Au apărut sufletele noi în celălalt cuplu. Și soarta a făcut să fie tot doi copii unul după celălalt. Calm? Răbdare? Echilibru? Zău? De unde? Supraviețuirea devenise cuvântul de ordine. Acum s-a deschis realitatea și în fața ochilor cumnatei, dar…

”Uite la ea, cu ce-i hrănește – din borcanele” îi zice soțului ei cealaltă, veniți în vizită. ”D-apoi așa e sănătos? Și nici nu încălzește mâncarea așa ca mine în castronel – ori îi dă rece, ori încălzită la microunde. Păi, da, așa să tot crești copii. Și nimic nu le interzice, îi lasă să facă ce vor ei – halal educație. De pe internet – precis. Și nici o bomboană nu au voie săracii copii, ai văzut?”. Soțul tace. Așa cum tăcea și fratele lui atunci când comenta soția lui.

Bărbații.

Ele, însă, inevitabil, s-au luat la harță. Și și-au spus tot ce cred una alteia. Vrute și nevrute. Orgolii incitate de instincte materne acute. Actuale sau scoase din adâncurile supărărilor. Una  – cu pedagogia din cărți, alta- cu școala vieții.

Femeile.

Gazda a trântit ușa și a ieșit. Cealaltă a rămas în casa lor și s-a apucat de făcut mâncare pentru toți. Gătită în castron. Și a hrănit copiii, pe toți laolaltă și nu doar pe ai ei, după cum știa mai bine, și fără prea multe instrucțiuni deștepte. Și, de draci, i-a curățat cumnatei bucătăria și i-a făcut-o lună. Cealaltă a revenit încărcată de bunătăți interzise, la fel pentru toată lumea. Și au mâncat din ele toți copiii, fără excepție. Și nu s-au mai uitat pe internet cât zahăr conțin.

Pentru că ambele își iubesc soții.

Cumnatele.