Noaptea trecută la urgență.
– Nu știu ce i-o apucat săptămâna asta să îi aducă pe toți, zice doctorița către asistentă. Și în ce hal? Știi, aia de 86 de ani? Era uscată de tot. Au băgat trei litri de apă în ea. Da chiar apă să nu le dea? Da asta de azi, de 91? Săraca, comă de grad 3. Avea și hematomă pe creier. De asta ei nu mi-au spus când au adus-o. O fi scăpat-o pe jos și n-au vrut să recunoască. Doar mi-au adus-o și gata. Nu a vrut să o primească nici Cardiologia, nici Neurologia. Au plimbat-o și au adus-o înapoi. Ei, de ce? Era să zic acuma. Da, las că e mai bine așa. Norocul ei, poate. Azi pe tură e Ursu, și ala, dacă mai e de resuscitat ceva – sigur o va face. Zici că nu e azil de bătrâni, da exterminator, zău. Și cineva mai și plătește pentru asta…
Groaznic. De cele mai multe ori, viața noastră depinde, de fapt, de niște coincidențe…Doar coincidențe…