Neculeasă
Amară floare înflorită, de ploi scăldată, aromată,
Dar nealeasă, nedorită, doar mirosită și uitată.
Amarnic vânt de-i mângâi părul – călduț, mai lin sau mai năprasnic
Ș-apoi o scuturi de petale și-o lași în câmp, plecând sihastric.
Amarnic soare ce cu raze o încălzești în zile aspre
Și-o tot alinți, dezmierzi și lauzi, dar pleci apoi spre alte glastre.
Amară viață-însingurată, speranțe, vise și-așteptare,
De nu ai fost nicicând culeasă, măcar o data, ca o floare.
Ilustrație de Cristina Kelly
Din două unghiuri diferite chiar și-adevărurile clare