Stări

Neculeasă

22344016_10214470112285363_847733309_o.png

Amară floare înflorită, de ploi scăldată, aromată,

Dar nealeasă, nedorită, doar mirosită și uitată.

Amarnic vânt de-i mângâi părul – călduț, mai lin sau mai năprasnic

Ș-apoi o scuturi de petale și-o lași în câmp, plecând sihastric.

Amarnic soare ce cu raze o încălzești în zile aspre

Și-o tot alinți, dezmierzi și lauzi, dar pleci apoi spre alte glastre.

Amară viață-însingurată, speranțe, vise și-așteptare,

De nu ai fost nicicând culeasă, măcar o data, ca o floare.

Ilustrație de Cristina Kelly

http://www.instagram.com/cristina.kelly_

Stări

Ar fi…

alb-negru.jpg

Ar fi atâtea de alint sa-ți zic:

Poeme, versuri scrise și cântate,

Atâtea gesturi tandre să te-ating,

De n-ar fi într-o clipă spulberate.

Ar fi atâtea zări de mai văzut

Și mii de vise-încolăciți visate

Și-atâtea dimineți  de obosiți

De n-ar fi buzele de dor mușcate.

Și-ar fi atâtea culmi de cucerit

Ținuți de mână când nu se mai poate

Și atâtea pentru care te-aș iubi

Și-un singur DAR – să te urăsc de moarte…

 

Stări

Tu, dragoste…

26654505_10215236485284209_2031472909_o.pngTu, dragoste, amară slăbiciune

Despici din zidul meu piatră cu piatră

Și mă desprinzi de propria-mi structură

Îngenunchindu-mă pierdută, dărâmată.

Tu, boală grea, ce invadat-a-mi trupul

Cu mult venin și dulce amețeală

Și apoi smucești din fibra mea cu firul

Pe viu, câte-o bucată, ca să doară.

Tu dragoste, perversă vrăjitoare

Ce mă înnozi în mii și mii de fire

Mă răsucești în ritmuri de ciuleandră

Ș-apoi m-arunci cât colo, în neștire.

Știi, dragoste, a dracu’ păcătoasă

Ce-ar fi să-ncerci să mori și tu o dată?

Încet, sfâșietor și-n aprigi chinuri

Să vezi de cum simțit-am altă dată.