când am intrat pentru prima dată în apartamentul din Mănăștur

lipseau până și întrerupătoarele și becurile

toate și le-a luat vechiul proprietar

atârnau doar fire neizolate

am stat pe întuneric

am păzit copiii să nu umble la golurile de la prize

căci și prizele lipseau

doar lebedele albe de pe fundalul gresiei negre din baie

se deslușeau la lumina oarbă a lunii.

am schimbat apoi totul – ușile, geamurile, pardoseala de lemn de brad

cariată

tot ce mai putea fi scos din cadru și nu a mai apucat

Domenico, fostul proprietar, să ducă cu el.

am schimbat vasul de la veceu, lavoarul și chiuveta

am dat drumul la apă și la aer

și am mai dat o dată

ca să fie.

din boxă, însă, nu a luat nimic

era plină de lucruri vechi, genți și haine

”să le aruncați”, ne-a zis Domenico

au fost ale mamei mele, Dumnezeu să o odihnească.

cică era fratele unui renumit țigan din Cluj,

iar taică-so obișnuia să cânte seara pe balcon la acordeon

și nimeni să nu îi comenteze

cojoacele de piele, gulerele de animale neidentificate, rochiile de pe umerașe

atârnau ca niște stafii

când ne-am mutat din acel bloc, în care apa caldă venea greu până la etajul doi

am lăsat și noi în acea boxă o mulțime de hăinuțe de copii

și borcane de 3 litri, din alea de compot însemnate cu oje colorate

aduse de la Chișinău de părinții care veneau în vizită.

stăteau alături de cojoacele babei,

stafii de piele

stafii de cârpe

stafii de sticlă

însemnate cu oje

pentru a ști câte au fost de la soacra și câte de la mama

nu ne-au trebuit

nici nu le-am aruncat

mi-am oprit doar hăinuțele minuscule cu care i-am scos pe copii din maternitate

să le fie dar scump de nuntă

să le fie.

”să le arunci”, i-am zis tinerei doctorițe de la cardiologie

care s-a mutat în locul nostru

a scos totul din casă

și-a pus gresie bordo și faianță roșie

bucăți din aripile lebedelor am zărit apoi în sacii duși la tomberon

și alte culori la perdele și-a pus

ca să fie asortate

ca să fie

boxa nu a descuiat-o, însă.

s-a mutat anul acesta și doctorița

s-a măritat

a lăsat în boxă rochiile vechi de domnișoară, cursurile de la facultate

și ceva cărți

stafii de piele

stafii de cârpe

stafii de sticlă

stafii de hârtie

iar cheia de la boxă a lăsat-o în cutia poștală

ca să fie