Stări

De nu mai știm

10560384_752780434782299_4911077463428289307_o.jpg

De nu mai știm ce-i roua sub picioare

Și verdele de crudă primăvară,

Miros de proaspăt revenit la viață,

Ram renăscut, cânt de privighetoare.

De nu oprim privirea pe o gâză,

Ce dezmorțită-și caută cărarea

Și nu ne mai încetinim suflarea

Regina nopții când desface floarea.

De nu cântăm la prunci un vers de leagăn

Și nu-mpletim în bucle dor de glie,

Miros de vișini și cireși în floare,

Arome și culori de păpădie.

De n-am simțit cum mai adie lanul

În ritm de vânt, dansând cu grâne coapte

Și n-am mai ascultat al nopții freamăt

Și-al malului de râu tăcute șoapte.

De n-am mai mângâiat un pui de câine

Naiv, ce-și mușcă coada-n supărare

Și nu am mai zburdat pe-un drum de țară,

Pentru-a-ne pierde-n praf în depărtare.

De nu simțim pe glezne iarbă udă

Și ploi de vară nu ne spală chipul,

Surprinși pe deal, colea lângă pădure

Sub un stejar, cum se-ntâmpla tot timpul.

De am uitat să zicem ”Mi-e dor, mamă,

De-acele seri de mai, de-a ta candoare,

De ochi-ți-înțelepți și-a ta răbdare” –

Ne-am rătăcit destul de rău sub soare.

De nu mai știm ce-i roua sub picioare…

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s